Lectura biblica: 1 Tes. 4, 1-12
Sfințenie și castitate
1 În rest, fraților, vă rugăm și vă îndemnăm în Domnul Isus ca, așa cum ați primit de la noi cum trebuie să umblați și să fiți plăcuți lui Dumnezeu, așa să umblați ca să prisosiți tot mai mult! 2 Căci voi știți ce învățături v-am dat în numele Domnului Isus.
3 De fapt, aceasta este voința lui Dumnezeu: sfințirea voastră. Să vă feriți de desfrânare! 4 Fiecare să știe să-și stăpânească propriul trup în sfințenie și cinste, 5 nu în patima poftei ca păgânii, care nu-l cunosc pe Dumnezeu! 6 Nimeni să nu-l asuprească sau să-l înșele în această privință pe fratele său, pentru că Domnul răzbună toate acestea, după cum v-am spus și v-am dat mărturie mai înainte! 7 Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăție, ci la sfințenie. 8 De aceea, cine disprețuiește acestea nu-l disprețuiește pe un om, ci pe Dumnezeu, care vi-l dă pe Duhul său Sfânt.
Caritate și muncă
9 Cât despre iubirea frățească, nu e nevoie să vă mai scriem, căci voi înșivă ați fost învățați de Dumnezeu să vă iubiți unii pe alții. 10 De fapt, o și faceți față de toți frații care sunt în întreaga Macedónie. Totuși, vă îndemnăm, fraților, să prisosiți și mai mult, 11 dorind să fiți liniștiți, să faceți [treburile] voastre și să munciți cu propriile voastre mâini, după cum v-am poruncit; 12 umblați cu demnitate față de cei din afară și să nu aveți nevoie de nimeni!
Comentariu biblic: 1 Tes. 4, 1-12.
În timp ce capitolele 1-3 ale acestei Epistole conţin mesaje personale de laudă la adresa tesalonicenilor şi explicaţii ale activităţii şi motivaţiilor misionarilor, capitolele 4 şi 5 conţin instrucţiuni practice despre modul corect de comportare creştină. Capitolul 4 este compus din două părţi distincte. Prima, cea cuprinsă în pericopa de azi, se referă la puritatea sexuală și la dragostea frăţească, iar partea a doua parte a lui se referă la a doua venire a lui Cristos.
„Încolo, fraţilor, fiindcă aţi învăţat de la noi cum să vă purtaţi și să fiţi plăcuţi lui Dumnezeu, și aşa şi faceţi, vă rugăm și vă îndemnăm în Numele Domnului Isus, să sporiţi tot mai mult în privinţa aceasta. Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră: să vă feriţi de curvie” (cf. 1 Tes. 4, 1-3). Imoralitatea sexuală, în toate formele ei, era caracteristică vieţuirii păgânilor, din toate timpurile, de atunci şi de acum. A fi sfânt înseamnă a fi diferit, a te delimita faţă de comportamentul profan. Libertatea creştină nu putea fi invocată ca pretext pentru libertinajul păgân exprimat în comportamentul imoral. A trăi diferit faţă de cum trăiesc păgânii se exprimă cel mai clar în puritatea vieţii sexuale. Această sfinţenie nu este rodul unei educaţii, iar acest lucru este evident de-a lungul timpurilor. Ea este rodul lucrării Duhului Sfânt, care este operatorul însuşi al sfinţirii noastre: „Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţenie. De aceea – zice Pavel – cine nesocoteşte aceste învăţături, nesocoteşte nu pe om, ci pe Dumnezeu, care v-a dat şi Duhul Său cel Sfânt” (1 Tes. 4, 7-8).
În continuare, Pavel vizează dragostea frăţească. Ea se referă concret la faptul că, din comoditate, nu trebuie să fim o sarcină aproapelui nostru, ci fiecare, în măsura posibilului, să lucreze cu mâinile sale pentru nevoile lui și pe cât este cu putinţă și pentru nevoile celor care s-ar găsi în dificultate cu adevărat (cf. 1 Tes. 4, 9-11). Pavel a fost un om independent și a încercat să-i îndemne pe toţi la un asemenea stil de viaţă: „Şi astfel să vă purtaţi cuviincios cu cei de afară (de Biserică) și să n-aveţi trebuinţă de nimeni” (1 Tes. 4, 12). Este un sfat bun de urmat şi azi! [2011]